Alexandru Andrieș - Tăcerile din piept

Aş ^Cvrea să fiu aşa uşor Să ^F#mpoţi să mă respiri fără să ^Gştii, Să ^Cnu mai ies din trupul tău De^F#mcît atunci cînd trupul tău nu va mai ^Gfi.

Îmi ^Bmspui că se întîmplă des, Iar ^Ameu te cred - nimic nu e per^Gfect - Şi-a^Gtunci vorbesc prea mult S-ascund ^D7aşa tăcerile din ^Gpiept...

Tu ^Cvrei să joci fără să rişti Şi ^F#msă cîştigi război după răz^Gboi, Nu-ţi ^Cpasă cîţi soldaţi omori, Nu-ţi ^F#mpasă că soldaţii sîntem ^Gnoi...

Tu ^Bmrîzi cu rîsul tău frontal Şi-aş ^Amrenunţa dacă aş fi deş^Gtept: Am ^Grăni mai reci decît zăpada, Mai reci decît ^D7tăcerile din ^Gpiept.

N-am ^Cstat şi nu m-am tîrguit, Ba ^F#mchiar am oferit mereu mai ^Gmult, De^Cşi chiar tu m-ai prevenit, Am ^F#mrefuzat, refuz şi-acum s-as^Gcult.

Şi-^Bmapoi, să ştii, e-aşa plăcut Şi ^Ammerită oricît să stau s-aş^Gtept În ^Gmiezul zilei să-ţi aşezi Tu frun^D7tea pe tăcerile din piept...